MEMORIA ARHIVELOR (289)

   Notă: material publicat la data de 5 noiembrie 2024.

O MELODIE... și interpreții ei (18)

ILEANA GRIGORIU este solista care înregistrează și pot spune relansează în anul 1955, cu titlul „Astă iarnă“, o veche melodie populară.

Există o primă variantă melodică, instrumentală, descoperită până-n momentul de față, care se intitulează: „Gheorghiță militar“, înregistrare din anul 1939 realizată pentru His Master's Voice (România), cu celebrul violonist GRIGORAȘ DINICU.

ILEANA GRIGORIU - a fost o interpretă despre care nu există informații, doar câteva înregistrări realizate după 1955 unde este acompaniată de Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijor Rudolf Wagner, cel care avea să primească numele de scenă RADU VOINESCU.

Un excepțional muzician al Orchestrei de Muzică Populară Radio.

Datele avute la dispoziție atestă că următoarea variantă a cântecului este din anul 1956, cu titlul „Astă iarnă era iarnă“, având-o ca interpretă pe MARIA TĂNASE.

Un an mai târziu, 1957, cea care-l preia și-l înregistrează sub denumirea ”Era iarnă și ningea”, este IOANA RADU.

De-atunci melodia circulă, este cântată și astăzi de mulți interpreți care fac de neuitat acest vechi cântec românesc, pe care îl putem încadra și la genul ”muzică lăutărească”, influențați fiind (poate) și de acordeon, instrumentul folosit de dirijori la variantele Mariei Tănase și Ioanei Radu.

00:00 ILEANA GRIGORIU + OMPR, dir. Rudolf Wagner (Radu Voinescu)

02:19 MARIA TĂNASE + orchestră populară

02:44 IOANA RADU, + OMPR, dir. Nicușor Predescu

MEMORIA ARHIVELOR (288)

 

CÂNTECE DE ODINIOARĂ: 

Fir-ai a dracu de minte, MARIȚA LĂTĂREȚU

Se știe foarte bine că pentru interpreții lansați, în România, după 1950, MARIA LĂTĂREȚU a fost un adevărat model, a fost și a rămas un idol.

La câțiva ani după intrarea mea în Radio, când reușisem să descopăr, prin arhivele pe care le cercetam, anumite înregistrări mai puțin cunoscute, am vrut să împărtășesc acea bucurie cu unul dintre cei care au cunoscut-o foarte bine pe MARIA LĂTĂREȚU, nimeni altul decât ION DOLĂNESCU: un bun cunoscător al genului. Acesta oferea, de cele mai multe ori, informații foarte exacte.

Prin telefon auzea cântecul „De-ar ști dorul ce știu eu“. La finalul audiției am rămas surprins, vă spun sincer, când acel mare artist, ION DOLĂNESCU, mi-a mărturisit, cu o voce tremurândă:

„Ce faci domn'e, mă faci să plâng? Eu care credeam că știu totul despre Maria Lătărețu...“.

Însoțesc această amintire oferindu-vă un alt cântec de odinioară, preluat de mulți interpreți, într-o formă sau alta. Dar așa cum v-am obișnuit încerc s-ajung direct la sursă.

O înregistrare „Fir-ai a dracu de minte“ realizată „sub direcțiunea artistică a Societății Compozitorilor Români“, pe care o regăsim pe unul dintre discurile din anul 1941, multe comercializate, păstrează vocea MARIȚEI LĂTĂREȚU, așa cum o numeau folcloriștii din vremea respectivă, sub a căror îndrumare se realizau o parte din înregistrări.

Câți așa ziși specialiști, cu pretenții, ai zilelor noastre, cunosc repertoriul imens al MARIEI LĂTĂREȚU???

Dacă îi întrebi 10 titluri, că doar este una dintre marile artiste, HABAR N-AU! GARANTAT! Cel mult „Mai ții minte, măi, dragă, Mărie“ sau încă unul, două...

Și se autointitulează „specialiști“...

ANUL 1941, Electrecord (ebonită) 1372, MARIȚA LĂTĂREȚU - voce, Taraf Nelu Busuioc

MEMORIA ARHIVELOR (287)

Notă: material publicat la data de 4 noiembrie 2024.

IOANA RADU - document audio - 1945

„Dela primărie 'n sus“ - prima versiune a celebrului cântec popular, în varianta interpretativă a Ioanei Radu.

1945 - Electrecord, disc ebonită,

Orchestra Spirescu-Oltenița

MEMORIA ARHIVELOR (286)

  Notă: material publicat la data de 3 noiembrie 2024.

Evenimente de neuitat!
Radio România - 70 de ani

1998, sâmbătă, 31 octombrie.

1998 - sâmbătă, 31 octombrie

Concert aniversar de ziua Radioului.

Acestea sunt adevăratele concerte folclorice realizate la Sala Radio (Studioul de concerte Mihail Jora).

În acest fel era marcată o zi aniversară la Radio România.

A fost primul concert de muzică populară, la care mi-am adus aportul în calitatea de tânăr redactor.

Angela Marinescu, unul dintre profesioniștii pe care această instituție i-a dat, a gândit ca de fiecare dată, un concert de excepție.

Sunt „primii pași“ pe care i-am făcut într-una dintre prestigioasele instituții de cultură ale țării și de atunci au urmat zeci și zeci de concerte.

Protagonista momentului: MARIA CIOBANU

Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijor: Paraschiv Oprea.

MEMORIA ARHIVELOR (285)

   Notă: material publicat la data de 3 noiembrie 2024.

Alexandru Grozuță la Radio România!

Fragment dintr-un interviu realizat în anul 1982.

Theodora Popescu, redactor Radioteleviziunea Română.

Ilustrație - „Neghinuță neagră“

1956, Radio România, Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijor Victor Predescu.

MEMORIA ARHIVELOR (284)

  Notă: material publicat la data de 2 noiembrie 2024.

Rodica Bujor la Radio România!

Fragment dintr-un interviu realizat în anul 1982.

Theodora Popescu, redactor Radioteleviziunea Română.

Ilustrație - De cine mi-e dor și sete, 1959, Radio România, Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijor Victor Predescu.

MEMORIA ARHIVELOR (283)

 Notă: material publicat la data de 31 octombrie 2024.

1 noiembrie 1928 - ZIUA Radio România, 96 de ani

Majoritatea dintre dumneavoastră cunoașteți foarte bine cât de legat sunt eu de Radio România și ce înseamnă această instituție pentru mine, care de multe ori a fost ca o a doua casă!

1928 - din punctul meu de vedere primii 85 de ani pot fi considerați, cu adevărat, glorioși, datorită culturii promovate de Radio România prin oamenii care au susținut această latură a istoriei noastre, prin cultura lor generală, în toate domeniile.

Pasiunea și dorința de a scoate la iveală tot ceea ce era mai frumos și civilizat, prin emisiuni de o valoare greu de măsurat astăzi, se poate vedea și înțelege.

Dar unii habar n-au, vin și dictează idei de neconceput pentru o instituție de cultură precum Radio România.

Acest post de Radio, București, primul și singurul din țară zeci de ani, a promovat valoarea, cultura în toate domeniile.

Atunci când ascultai, la Radio București, o știre sau un anunț, totul era sfânt și sigur, era LEGE!

Iată ce publica revista „Radio“, în anul 1935, cum promova vedetele naționale, totodată ale instituției, printr-o politică editorială adevărată și extrem de interesantă chiar și astăzi: STROE ȘI VASILACHE

Astăzi, poate trăim o libertate asemănătoare cu cea din perioada interbelică, dar, ne lipsesc valorile, spiritul național!

Superficialitatea domină, la un anumit nivel, emisiuni și concerte.

Vremuri și vremuri...

1 noiembrie 2024 - LA MULȚI ANI, Radio România!

MEMORIA ARHIVELOR (282)

 

Notă: material publicat la data de 30 octombrie 2024.

 CÂNTECE DE ODINIOARĂ (7) - De la gară, 

pân' la moară

Da, incredibil!

Astfel de surprize avem norocul de a descoperi printre vechile discuri, care păstrează vocile de aur ale acestei țări.

La 81 de ani de când MARIA TĂNASE înregistra acest cântec vechi, lăutăresc, constatăm un lucru extraordinar:

și astăzi ne raportăm la vechiul repertoriu și considerăm bijuterii muzicale aceleași piese binecunoscute.

În plin război, 1943, în urma interzicerii din timpul legionarilor, MARIA TĂNASE revenea „în forță“, cu un număr impresionant de cântece care și astăzi se află pe buzele tuturor.

Iată că o altă Mărie, cea care urma să fie numită „Privighetoarea Gorjului“, înregistrând după 1947 zeci de cântece, unele rămase necunoscute și astăzi, venea cu ceva aparte.

Și din nou rămânem surprinși ascultând-o pe MARIA LĂTĂREȚU, alături de taraful soțului său, cântând „Dela gară, pân' la moară“, într-un fel anume... acel stil lăutăresc / orășenesc.

Vă invit să ascultați cu mare atenție aceste imprimări, care păstrează patina timpului, și veți observa ceea ce ne lipsește astăzi, când cei talentați nu au tupeul necesar să răzbată, dimpotrivă, sunt marginalizați. Scara valorilor este total răsturnată, cei buni se bat cu morile de vânt, iar nulitățile sunt lăudate și ridicate, prin cuvinte pompoase, la un asemenea nivel, încât nici ei, cei „lăudați“, nu cred ceea ce se spune la adresa lor.

Ce este valoros, indiferent de sentimente și interese, rămâne peste timp!

Ne uităm la acești mari artiști și ne dăm seama!!!

1943, MARIA TĂNASE, „Dela gară pân' la gară”, Taraful Costică Tandin

1948, MARIA LĂTĂREȚU, „Dela gară pân' la moară”, Taraful Tică Lătărețu

MEMORIA ARHIVELOR (281)

 Notă: material publicat la data de 27 octombrie 2024.

Din cântecele „Doamnei Munților“

In memoriam LUCREȚIA CIOBANU

La 27 octombrie 1924 se năștea Lucreția Ciobanu cea care urma să fie numită, în muzica populară românească, „Doamna Munților“.

Am ales pentru acest moment două cântece de la debutul său artistic. Odată cu trecerea timpului, acestea devenind adevărate bijuterii muzicale.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

00:00 -Pe la noi, pe la Săliște (1)

Înregistrare Radio România, O.M.P.R.,

dirijor: Radu Voinescu,

1956, disc ebonită, EPA 2155.

02:46 -Romana de la Dej (Bădiță, sărutul tău)

1958, Studio Cazzavillan, București

Maestru de sunet: Mihai BERINDEI.

Orchestra „Electrecord“, dirijor: Nicu STĂNESCU.

disc ebonită, EPA 2579

MEMORIA ARHIVELOR (280)

Notă: material publicat la data de 26 octombrie 2024.

O MELODIE, UN INTERPRET (47)

La mulți ani, NICOLAE FURDUI IANCU!

„Ziuări, ziuări, ziuărele“ („Zorile“)

Astăzi, 26 octombrie, este ziua de naștere a binecunoscutului interpret Nicolae Furdui Iancu.

Vă invit să îi spunem cu toții la mulți ani și să-i transmitem gândurile noastre cele mai bune, în mod special astăzi, la ceas aniversar! 

Poate spune oricine, orice... Când ai harul dat de Dumnezeu, te trezești noaptea, la orice oră, și începi să cânți și totul iese bine, fără a găsi scuze...

Când spunem:

NICOLAE FURDUI IANCU, este unul dintre marii interpreții ai muzicii populare românești, avem argumente fără număr.

Stau dovadă ani și ani de carieră, peste 40, o cifră oficială!!!

Am ales, ca un important argument, această înregistrare unde îndrăgitul artist, la doar 33 de ani, etala, ca în toate cântecele sale, siguranța interpretării, și un glas frumos timbrat, care l-au situat, încă din primii ani ai carierei artistice, printre interpreții cu un excelent viitor în muzica noastră populară.

Ascultați o înregistrare, pot spune impecabilă, din multe puncte de vedere, execuție și sound, realizată în anul 1988, pentru primul său album.

La mulți ani, Nicolae Furdui Iancu!

1988, Studioul TOMIS, București

Maestru de sunet: Vasile Sibana

Orchestra „Crăișorul”, dir. Ioan Haplea

La două taragoturi: Ilie și Paul Pașca