joi, 10 octombrie 2024

MEMORIA ARHIVELOR (274) - Cultural

MĂNĂSTIREA TISMANA

- articol din anul 1898 -

O importantă revistă bucureșteană a publicat, în aprilie 1898, un articol interesant prin care promova unul dintre cele mai vechi și importante lăcașe de cult de pe teritoriul românesc.
Nu am de adăugat mai mult decât se poate citi în articol, remarc însă ortografia de scriere în limba română la acea vreme.



MEMORIA ARHIVELOR (273)

CELEBRA IOANA RADU

și debutul la Radio România

În ziua de duminică, 30 aprilie 1939, debuta la Radio România, Jana Radu, pe numele său de fată Braia Eugenia, cea care avea să devină în timp, IOANA RADU, celebra interpretă de cântece populare românești și romanțe.

Pe vremea când la Radio România profesionalismul și controlul emisiei în direct erau lege, chiar și desfășurătorul emisiunilor live era stabilit dinainte.
Revista Societății Române de Radiodifuziune prezenta detaliat programul muzical în care cânta pentru întâia dată în direct Jana Radu, alături de sora și cumnatul său: Mia Braia și Petre Alexandru. 
Erau acompaniați de Ansamblul „Serenada”, condus de Sandu Marian.
Iată ce înseamnă presa scrisă de odinioară, reale documente care stau mărturie, demonstrând negru pe alb, arta și activitatea înaintașilor noștri.

O puteți vedea pe IOANA RADU într-o fotografie nevehiculată până acum, chiar din anul debutului radiofonic.


duminică, 29 septembrie 2024

MEMORIA ARHIVELOR (272)

1938 - MARIA TĂNASE

Dacă 20 februarie 1938 rămâne data certă a debutului la Radio România al MARIEI TĂNASE, se poate constata, foarte ușor, că doar în câteva luni, interpreta devenise vedetă în România și speranțele intelectualilor, în tânăra de-atunci, erau foarte mari.
În diverse articole publicate în presa cotidiană, sfaturile adresate, de către specialiști, Mariei, deveneau o atenționare serioasă, de a nu se îndepărta de simplitatea, frumusețea și acuratețea acelor cântece care o tranformaseră într-o adevărată stea a muzicii tradiționale românești. Argumentul fiind activitatea sa pe scenele teatrelor de revistă.
În presa românească, în special cea bucureșteană, de acum 90 de ani, se pot întâlni informații despre Maria, aceasta având două pseudonime impuse de Constantin Tănase la compania sa de teatru, începând cu 1934.
Odată cu debutul radiofonic, numele și activitatea artistică ale MARIEI TĂNASE sunt promovate puternic de presa existentă în acei ani în România. Iată un exemplu semnificativ apărut la sfârșitul lunii septembrie 1938, în cotidianul „România”.


miercuri, 25 septembrie 2024

In memoriam: ILEANA SĂRĂROIU

In memoriam: ILEANA SĂRĂROIU

În ziua de 25 septembrie a anului 1936, venea pe lume Sărăroiu Elena, nume de botez, acolo, în Valea Voievozilor, așa cum spunea într-unul din cântecele sale:
„Du-te, dorule, ușor,
La Valea Voievozilor,
În comuna mea cea mare,
Din Târgoviște la vale...”

Aceasta avea să ajungă marea interpretă a Munteniei, ILEANA SĂRĂROIU, a cântecelor de petrecere și romanțe, abordând chiar muzica ușoară și ceea ce se știe mai puțin a jucat în două piese de teatru radiofonic.
Așa cum se spune: un artist complex și complet!
Am ales pentru această zi în care ne amintim de ILEANA SĂRĂROIU unul dintre cântecele necunoscute, sau mai bine zis mai puțin cunoscute din repertoriul său, „Cine iubește și lasă”.
Nu este celebra piesă lansată de Maria Tănase (o altă celebritate născută într-o zi de 25 septembrie, dar în anul 1913), ci o variantă de text în care durerea dragostei pierdute este exprimată tot printr-un blestem amar. Melodia are origini lăutărești, ceea ce îl determină pe acordeonist să aibă o lejeritate improvizatorie - nederanjantă nici măcar pentru dirijor - de a crea răspunsuri, ocazionale, pe sunetele lungi. Cântecul nu-l regăsim pe nicio apariție discografică.
Așadar, o altă pagină din viața muzicală a celebrei artiste, ILEANA SĂRĂROIU, prin care încerc să întregesc imaginea sa, cu tot ceea ce ne-a lăsat într-o perioadă atât de scurtă, plecând dintre noi, la nici 43 de ani, în acea seară de sâmbătă a lunii mai, 1979. Astfel de seri, ale lui florar, erau cântate de ILEANA SĂRĂROIU, poate ca o premoniție, cu o tristețe și multe sentimente pe care numai ea le putea transmite, cu o putere pornită din sufletul său, în celebra romanță „De ce oare eu te-am cunoscut”, în care ne vorbea despre „Amintirea serilor de mai”...
Odihnească-se în pace!
1972, OMPR, dirijor: Radu Voinescu
La acordeon: Marcel Budală